Teoriile conspiraționiste și tehnicile de fabricare a știrilor false folosite pe scară largă de Propaganda rusă, pe care le-am prezentat anterior, sunt principalii furnizori de știri false pe rețelele de socializare. Termenul de 'fake-news' care a fost atribuit știrilor false a devenit atât de comun încât este folosit și el pe scară largă, nemaiavand nevoie de traducere.
Cum ne apărăm de pericolul falsității care poate crea de la disconfort individual până la dezordine socială?
Nu-i chiar atât de ușor pentru că aceste 'fake-news' necesită un efort deosebit pentru
deconspirarea lor, iar cele promovate de teoriile conspirațiilor pot chiar deforma percepția umană
care nu va mai fi în stare să facă distincție între adevăr și neadevăr. Dar, înainte de a afla
răspunsul la întrebarea de mai sus, este interesant de știut în ce măsură 'fake-news'-urile
influențează dezvoltarea normală a societății și care sunt motivațiile celor care le distribuie.
Studiile efectuate până în prezent nu au avut un rezultat care să arate impactul
real al fenomenului fake news asupra modelării percepţiilor opiniei publice. Au apărut însă
indicatori care fac posibilă o evaluare de ansamblu / orientativă a potenţialului ştirilor false de
a influenţa evenimente. Aceşti indicatori depind de 3 factori:
nivelul de expunere al unei persoane, gradul de prezenţă în societate a fenomenului fake
news, precum şi nivelul de dezvoltare a gândirii critice.
Conform Eurobarometrului dedicat fenomenului fake news realizat în 2018, 37% dintre persoanele
chestionate au declarat că sunt expuse în fiecare zi sau aproape zilnic ştirilor false, iar 31% cel
puţin o dată pe săptămână. Dintre respondenţii români, 41% au susţinut că vin zilnic în contact cu
informaţii false. Evaluarea realizată în noiembrie 2019 de MediaStandard.ro a relevat că 27% dintre
români s-au declarat foarte încrezători în abilităţile lor de a recunoaşte ştirile false şi 60%
oarecum încrezători. De asemenea, procentul persoanelor care au raportat / comentat ştiri false şi
care nu au dat vreodată like sau share este de 8,2%, însă se remarcă un număr mare de pasivi, care
nu au reacţionat în niciun fel la ştiri false – 44,9% – şi de bivalenţi, care au distribuit ştiri
false, dar le-au şi raportat – 42,6%.
Comparând cu un studiu asemănător efectuat în aceeași perioadă în Anglia, de specialiști în cultura civică online și comunicare politică de la Universitatea Loughborough, 42,8% din utilizatorii britanici de rețele sociale au recunoscut că unele dintre știrile pe care le-au împărtășit sunt fie false, fie exagerate dar numai 1/3 din aceștia au informat apriori că știrile nu sunt în totalitate exacte (adevărate), deci restul de 2/3 a distribuit în mod conștient știri false ca și cum ar fi fost adevărate. În altă ordine de idei, doar 8,5% dintre utilizatorii britanici de rețele sociale au spus că au criticat un alt utilizator de rețele sociale pentru că a distribuit știri inventate. De aici rezultă și ușurința cu care se distribuie știrile false online, ideologia și identitatea partizană jucând în mod clar un rol în tipurile de dezinformare pe care indivizii le consideră suficient de importante pentru ei. Studiul realizat de specialiștii britanici a relevat și care sunt motivațiile celor care distribuie știri politice pe rețelele sociale, rezultând că majoritatea (65,5%) o face pentru a-și exprima sentimentele sau ptr a-i informa pe alții, la polul opus fiind cei care distribuie știri ptr a le face plăcere unora sau a-i enerva pe alții (19-24%).
(sursa: https://www.lboro.ac.uk/research/online-civic-culture-entre/news-events/articles/o3c-1- survey-report-news-sharing-misinformation/ )
Din studiile de mai sus, realizate de cercetători cu experiență în domeniu, de încredere, rezultă un fapt îngrijorător, și anume că un procent destul de mare dintre utilizatorii (de buna credință) de social-media transmit mai departe știrile false fară să le verifice. În acest caz, singura posibilitate de a ne apăra de efectele fake-news, este aceea de a ne apăra de noi înșine și de a deveni mai exigenți cu noi, conștientizând răul pe care am putea să-l facem celorlalți prin răspândirea de știri false.
- "În calitate de utilizator al Internetului puteţi contribui la limitarea influenţei negative exercitate de fake news prin a nu trimite mai departe nechibzuit tot ce v-a fost trimis. Cu cât conștientizăm că propriul nostru comportament pe platformele digitale este un factor de amplificare, de rostogolire a dezinformării, cu atât ne vom putea pune la adăpost de asalturi informaționale, cruciade digitale și vârtejuri emoționale. În primul rând este important să înțelegeți că nu tot ce este distribuit este adevărat, complet sau pus în context și că trebuie să verificați înainte de a spune și altora informațiile pe care le-ai văzut sau citit."
În cele ce urmează voi face o succintă trecere în revistă a tipurilor de fake-news întâlnite pe internet-media că să știm de ce să ne ferim, dar și o sugestie privind modul cum putem depista știrile false și, implicit, a site-urilor care răspândesc știri false.
Tipurile de știri false din online și social media
Până în prezent au fost depistate următoarele tipuri de fake-news care circulă pe internet:
- Trolling - Satiră sau parodie care are potențialul de a păcăli publicul
- Clickbait - O conexiune falsă în care titlurile, explicațiile foto sau elementele vizuale sunt folosite într-un mod care nu susține conținutul real, dar stârnește curiozitatea și crește numărul click-urilor
- Context fals - Informația în sine este autentică, dar este scoasă din context și plasată într-unul diferit
- Impostură - Surse false și inventate imită surse autentice (de pildă, publicații respectabile) și le prezintă ca atare pentru a păcăli publicul
- Manipulare - Conținutul autentic, cum ar fi imaginile, este modificat în scopul de a înșela consumatorul de media
- Fabricare - Tot conținutul este fals și inventat cu intenții dăunătoare
Aceste tehnici de manipulare care diferențiază tipurile de fake-news pot fi împărțite în două mari grupe, în funcție de intenția manipulatorului: (1)- Informații eronate și (2)- Dezinformări. Aceste două tipuri de informații devin adesea virale, deoarece "supraîncărcarea de informații și durata limitată de atenție a utilizatorilor limitează capacitatea rețelelor sociale de a discrimina informațiile pe baza calității”. Ceea ce diferențiază informațiile eronate de dezinformare este intenția persoanei sau a sursei care le distribuie:
- Informațiile eronate (false) sunt clasificate drept "conținut fals sau înșelător, inclusiv teorii ale conspirației, rapoarte fabricate, etc., fiind menite să modeleze sau să schimbe opinia publică pe o anumită temă.
- Dezinformarea poate fi răspândită folosind multe dintre aceleași tehnici ca și informațiile eronate - farse, clic-momeală, rapoarte fabricate, etc., fiind creată pentru a înșela.
(sursa: https://mailchimp.com/resources/fake-news-on-social-media/ )
Lista tipurilor de fake-news rămâne deschisă pentru că imaginația umană nu are limite și oricând pot apărea noi forme de dezinformare, odată cu evoluția tehnologică. Mai mult, chiar în prezent, fake news-ul a trecut la un alt nivel, progresele realizate în domeniul sistemelor de învăţare automată şi al inteligenţei artificiale aducând pe 'piață' o nouă tehnică de manipulare deepfake – conţinut digital, audio şi video fabricat care înlocuieşte în mod hiperrealist fizionomia şi discursul unei persoane, cu ochiul liber fiind imposibil de detectat diferenţa între conţinutul real şi cel creat.
Cum depistam site-urile de fake-news
Ştirile false sunt scrise evaziv şi adesea bombastic, fără să ofere surse, declaraţii sau context informaţiilor sau făcând trimiteri spre site-uri obscure. Autorii se lansează adesea în presupuneri, zvonuri sau conspirații. Totodată ele vin de cele mai multe ori însoțite de titluri șocante (vezi ' clickbait').
Site-urile din România care promovează știri false pretind că sunt platforme de știri independente, însă le lipsește transparența: nu prezintă detalii despre autori și despre redacție, nu citează surse credibile și nu oferă informații ce pot fi verificate. Toate, însă, susțin că prezintă adevărul. Mediul online este locul în care ajung știri despre orice și oricine, fără ca cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false.
În momentul când citiți o știre care vi se pare dubioasă, neverosimilă, este necesară o analiză a acesteia pentru a determina dacă e adevărată sau e una falsa. Analiza ar trebui să răspundă la anumite întrebări legate de contextul în care a apărut știrea respectivă privind: site, redacție, autor, sursa, conținut
- Site -
- :: este in lista site-rilor dubioase (DNSC) ?
- :: ați mai auzit de siteul respectiv până acum ? (unele siteuri concepute special pentru răspândirea fake-news se mută dintr-un loc în altul sub alte denumiri în momentul când sunt blocate de siteurile specializate în depistarea de fake-news)
- :: adresa web e ciudată sau cu greșeli de ortografie ? (majoritatea site-urilor de fake-news au domenii gen .info, .xyz, .site, .website, .live, .buzz, .gq, .tk, .fit, .cf, .ga, .ml, .wang, .top
- :: siteul este cunoscut că promovează propagandă străină sau teorii ale conspirației gen PizzaGate, reptilieni, Illuminati, iudeo-masoni, George Soros, Noua Ordine Mondială, QAnon, extratereștri, societăți secrete, satanism, anticrist, anti-covid-19 și alte asemenea pe care le puteți găsi aici: List of conspiracy theories ?
- Redactie -
- :: lipsesc informatii despre redactorii publicatiei, adresa acesteia, date de contact care apar de obicei in josul paginii ?
- :: daca sunt mentionati redactorii, sunt acestia cunoscuti, de incredere sau nu ?
- :: redactorii sunt membrii/simpatizantii vreunui partid (caz in care apeleaza la fake-news pentru promovarea politicii partidului) ?
- :: redactorii promoveaza teorii conspirationiste sau propaganda straina ?
- Autor -
- :: nu exista semnaturi la articole sau textele sunt scrise neglijent, cu greseli ortografice sau par a fi traduse dintr-o limba straina ?
- :: autorul are notorietate in raspandirea de stiri false sau in teoriile conspirationiste ?
- Sursa -
- :: sunt citate sursele unor declaratii, date sau informatii de pe site cu trimitere prin link la sursa ?
- :: sursele sunt citate fals ? (impostura - aceste citate sunt atribuite unor persoane sau publicatii care n-au legatura cu stirea)
- :: sursele citate reprezinta siteuri sau persoane cu notorietate in raspandirea de fake- news sau de teorii conspirationale ?
- :: exista mai mult de o sursa de incredere care a publicat stirea ?
- Continut -
- :: stirea exista in bazele de date ale site-urilor specializate in depistarea de fake-news ?
- :: există o documentare solidă și argumente raționale, sau știrea exprimă opinii neargumentate și prejudecăți ?
- :: titlul este socant sau cu iz conspirationist si n-are legatura cu continutul stirii ? (clickbait)
Cum procedam mai departe, odata ce avem aceste intrebari de lamurit? Desigur fiecare isi poate folosi imaginatia si poate crea o schema logica bazata pe aceste intrebari si care in final sa duca la o solutie cat mai aproape de adevar: ESTE sau NU ESTE un site de stiri false?
E de la sine inteles ca nimeni nu-si doreste sa stea toata ziua pe laptop/telefon ca sa caute stiri false, deci trebuie sa ne concentram numai pe stirile dubioase si pe metode care ne ajuta sa castigam timp in cautarea noastra. O sugestie ar fi sa incepeti cu cautarea stirii suspecte in bazele de date ale site-urilor specializate in depistarea de fake-news (vezi mai jos 'Lista site- urilor specializate in detectarea fake-news') ceea ce ne-ar scuti de pierderea timpului si am putea stabili de la bun inceput ca stirea e falsa si site-ul care a raspandit-o este dubios. Tot la fel de bine puteti incepe prin a cauta site-ul care a distribuit stirea dubioasa, in listele de siteuri fake-news de la DNSC (Directoratul National de Securitate Cibernetica) sau sa dati o cautare cu numele site-ului pe pagina organizatiei VSquare pentru depistarea site-urilor de raspandire a propagandei ruse sau sa cautati in lista siteurilor fake din R.Moldova de pe portalul Stopfals.md
Daca cautarile pe site-urile specializate mentionate anterior nu au dat niciun rezultat, atunci incepe adevarata munca de incadrare a site-ului la categoria 'Atentie, posibile fake-news!' si acest lucru se face pas-cu-pas, urmarind raspunsurile la intrebarile pe care le-am detaliat anterior.
In videoclipul urmator am prezentat o sugestie de organizare a muncii de depistare a site-urilor de fake-news, in 5 pasi, trecand prin mai multe paliere, cel mai inalt fiind site-ul care gazduieste stirea si colectivul care a generat/preluat aceasta stire (redactie, autori), urmarind apoi sursele care pot sau nu sa confirme stirea si terminand cu continutul stirii (text + media audio-vizuala care insoteste stirea). Daca acesti pasi nu ofera suficienta informatie care sa conduca la o concluzie finala privind calitatea stirii, atunci ultimul pas "Analiza finala" poate da un raspuns bazat pe concluziile privind CREDIBILITATEA si TRANSPARENTA SITE-ului stabilite prin aplicarea algoritmului NewsGuard sau pe concluziile privind VERIDICITATEA STIRII si AUTENTICITATEA materialelor audio-video care insotesc stirea. Daca verificarea veridicitatii stirii nu cere o pregatire profesionala deosebita, stabilirea autenticitatii materialelor audio-vizuale e o munca mai migaloasa de cautare pe net si determinare a datei, locului si autorul original al materialelor. Cateva sugestii puteti gasi pe site-ul StopFake.org
------------------------------------------------------------------
Lista site-uri specializate in depistarea de fake-news
------------------------------------------------------------------------
Urmatoarele site-uri sunt recomandate pentru verificarea stirilor internationale false (
Fact-Checks
):
- Snopes.com - Fact Checks Archive :: O colectie de articole despre stirile analizate de Snopes de-a lungul timpului, analizele fiind argumentate si finalizate cu concluzii in consecinta: FALSE sau TRUE
- EUvsDisinfo.eu - Disinfo Database :: O baza de date a stirilor false. E suficient sa introduceti unul sau mai multe cuvinte-cheie (keywords) in casuta de cautare si va aparea o lista cu fake-news care contin acele cuvinte-cheie
- FactCheck.org - FactCheck Posts Archives :: O arhiva de stiri false sau inselatoare (misleading) care se intinde pe o perioada cuprinsa intre Decembrie-2003 pana in prezent. Arhiva poate fi consultata pentru fiecare luna din perioada mentionata, dar poate fi consultata si pe sectiuni (pe noi ne intereseaza doar sectiunea 'FactCheck Posts' care se refera la fake-news din mediul online). De asemenea, exista posibilitatea consultarii dupa numele unor personalitati care apar in stire sau dupa locul la care se refera stirea pentru a restrange aria de cautare.
- Politifact.com - Fact-checks :: O lista de stiri din/despre SUA verificate de Politifact si care poate fi consultata in intregime sau in functie de calificativele date acestor stiri: True, Mostly True, Half True, Mostly False, False, Pants on Fire
- NewsGuard - Misinformation Monitor :: Un buletin informativ lunar gratuit care acoperă dezinformarea și știrile false online culese de pe cel putin 7500 site-uri, cu date exclusive din toate țările acoperite de NewsGuard (U.S., U.K., Canada, France, Germany and Italy), incepand cu Noiembrie-2019. Pot fi primite lunar si prin email daca va abonati gratuit la Newsletter pe siteul NewsGuard
- Conspiracywatch.info - Archives des Conspiracy News :: O colectie (in limba franceza) de stiri culese din diverse surse si care au legatura cu teoriile conspirationiste
Pentru site-urile din Romania, stirile false pot fi verificate pe urmatarele portaluri:
=======================================================================
- Veridica.ro - Veridica :: O baza de date cu fake-news din Europa Centrala si de Est demontate de echipele 'Veridica' din România, Republica Moldova și Ucraina
- Factual.ro - Factual :: Portal de verificare a declarațiilor politicienilor și a postărilor virale de pe rețelele sociale in urmatoarele domenii: politic, finante, energie, justitie, economie, externe dar si a stirilor legate de razboiul din Ucraina.
- Antifake.ro - Antifake-FactCheckingul saptamanii :: Portal de verificare a continutului cu potential daunator care circula online, prin postari pe retele sociale, prin articole pe websituri si publicatii online, precum si in contextul razboiului din Ucraina
- Misreport.substack.com - Misreport-Stiri despre stirile false :: Un site care analizeaza stirile false incepand cu Februarie-2020. Dispune de o arhiva unde stirile sunt grupate saptamanal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu